Ascultarea activă stă la baza înțelegerii reale a celuilalt, este esențială pentru crearea conexiunilor autentice și, nu în ultimul rând, pentru dezvoltarea laturii empatice. Ca multe alte calități ale inteligenței emoționale, și aceasta poate fi dezvoltată prin exercițiu constant și conștient.
„Dar eu îi ascult pe ceilalți. Nu-i întrerup aproape niciodată. Spun ce am de spus după ce termină” – poate că gândești.
Dacă-i asculți pur și simplu pe ceilalți, fără să-i întrerupi în mijlocul conversației, nu înseamnă neapărat că o și faci activ. Sigur, faptul că-ți lași interlocutorul să-și termine fraza, înainte de a-ți spune și tu punctul de vedere, este o trăsătură de bază a ascultării active, însă nu este nicidecum suficientă.
De aceea, pentru a înțelege cum poți să-ți exersezi aptitudinile de ascultător activ, este important să înțelegi, mai întâi, ce este, de fapt, ascultarea activă.
Ce este ascultarea activă
Ascultarea activă presupune prezență conștientă pe parcursul conversației, empatie, răbdare și implicare constantă. Cu alte cuvinte, atunci când îl asculți activ pe celălalt, îți concentrezi toată atenția asupra conversației respective și rămâi prezent(ă) pe tot parcursul său. În acest sens, limbajul trupului are un rol esențial: menținerea contactului vizual, gesturile, mimica denotă faptul că te concentrezi asupra lucrurilor pe care celălalt vrea să ți le transmită.
De asemenea, unul dintre scopurile fundamentale ale ascultării active constă în înțelegerea reală a celuilalt, și nu în aducerea contraargumentelor. Sigur, ascultarea activă nu presupune să fim întotdeauna de acord cu perspectiva interlocutorului nostru, însă ce o deosebește de celelalte tipuri de ascultare se referă tocmai la prezența empatiei pe tot parcursul discuției.
De ce este important să fim buni ascultători
Formarea relațiilor personale autentice, bazate pe intimitate emoțională
Unul dintre cele mai importante beneficii ale ascultării active constă în formarea relațiilor bazate pe conexiune autentică. Atunci când îl ascultăm activ pe celălalt, pentru a-l înțelege, pentru a afla care sunt emoțiile, nevoile, punctele sale de vedere, viziunea pe care o are asupra unei situații și asupra vieții în general, ne dăm răgazul de a-l cunoaște.
Totodată, faptul că interlocutorul nostru se simte ascultat cu adevărat și înțeles pe parcursul întregii conversații îl ajută să aibă mai multă încredere în noi și, în timp, să-și arate vulnerabilitatea, calitate esențială a legăturilor bazate pe intimitate emoțională.
Îmbunătățirea relațiilor profesionale
Ascultarea activă este o calitate care ne ajută să avem și relații profesionale mai bune. Odată ce învățăm să fim deschiși la punctele de vedere ale celorlalți, deși, în mod normal, am fi mai reticenți, ne creștem șansele de a descoperi idei valoroase în ceea ce au de spus colegii noștri.
De asemenea, când îi ascultăm activ pe ceilalți, putem rezolva mai ușor eventualele conflicte, prin căutarea unor soluții împreună.
Nu în ultimul rând, colegii de muncă, odată ce se vor simți ascultați și înțeleși (inclusiv în situațiile în care au, poate, perspective diferite de ale noastre), vor deveni, la rândul lor, mai deschiși la comunicare.
Tehnici de ascultare activă
Acum că știi cum îți poate îmbunătăți ascultarea activă viața personală și profesională, este important să știi și că îți poți exersa și dezvolta această calitate. Sigur, poate fi o adevărată provocare la început, mai ales când punctele de vedere ale celorlalți sunt total diferite de ale tale și ai tendința de a-i întrerupe sau de a reacționa emoțional, fără să analizezi în profunzime mesajul pe care aceștia au vrut să-l transmită.
Iată câteva tehnici de ascultare activă, pe care poți să le aplici atât în relațiile personale, cât și în relațiile profesionale:
Menținerea contactului vizual pe tot parcursul conversației
Menținerea contactului vizual cu interlocutorul tău este un prim pas pe care-l poți face pentru a deveni un ascultător activ (mai bun). Acest lucru presupune să lași telefonul deoparte pe tot parcursul discuției: sunt suficiente doar câteva secunde să-ți verifici un e-mail, pentru a părea (și chiar pentru a fi) absent(ă) din conversație, lucru care, pe de-o parte, îl poate face pe celălalt să se simtă inconfortabil, iar pe de altă parte – te poate face să ratezi câteva detalii esențiale din mesajul acestuia.
Cum astăzi suntem din ce în ce mai tentați de a ne verifica notificările sau căsuța de e-mail inclusiv în timpul unor discuții importante, menținerea contactului vizual pe termen lung este un exercițiu de făcut constant, până ce îl transformăm într-un obicei absolut firesc, natural.
Sigur, nu doar device-urile electronice ne pot distrage atenția în timpul unei conversații. Sunt mulți alți factori care ne pot „răpi” concentrarea, fie și pentru câteva secunde: inclusiv monologul interior, cu întrebările sale recurente (Oare am timp să mai fac și X lucru după conversația asta?, Oare ce voi mânca la cină? etc).
Iată, așadar, cum ajungem la cea de-a doua tehnică a ascultării active.
Prezența conștientă și constantă
Dacă te surprinzi că începi să visezi cu ochii deschiși pe parcursul conversațiilor, că gândurile îți fug în cu totul altă parte și că ratezi aspecte esențiale ale discuțiilor, este foarte important să înveți să-ți redirecționezi atenția către subiectul dialogului și să fii tot timpul prezent(ă). Pentru a-ți forma un obicei din a fi tot timpul prezent(ă) în prezent, poți exersa diferite tehnici de meditație, apreciate pentru îmbunătățirea atenției și a capacității de concentrare.
Analizarea limbajului trupului interlocutorului
Gesturile, mimica, tonul vocii celuilalt sunt componente esențiale ale oricărei conversații, motiv pentru care este indicat să fim atenți și la acestea, și nu doar la mesajul propriu-zis.
Nu de puține ori, poți înțelege mai bine ce vrea celălalt să-ți transmită din comunicarea nonverbală și paraverbală, decât din cuvintele rostite.
Ascultarea celuilalt până la capăt
Putem avea tendința de a aduce completări, de a contraargumenta puncte de vedere pe care celălalt le împărtășește cu noi, în loc să-l lăsăm pe acesta să ne transmită întreg mesajul.
Sigur, este în regulă să adresăm, din când în când și într-un mod politicos, întrebări cu rol de clarificare, pentru a ne asigura că am înțeles ce vrea celălalt să ne spună. Este important, însă, să nu o facem după fiecare enunț și, totodată, să ne alegem momentul potrivit: de pildă, când celălalt ne împărtășește o poveste dureroasă, care-i provoacă disconfort, este nepotrivit să-l întrerupem, chiar și într-o manieră politicoasă, în momentul în care atinge pragul maxim de vulnerabilitate.
Gestionarea sănătoasă a propriilor emoții
Anumite lucruri pe care le auzim ne pot face să simțim disconfort și să reacționăm emoțional.
Simți furie când celălalt îți transmite un feedback constructiv, pentru că îl asociezi imediat cu faptul că nu ești suficient de bun(ă)? Ei bine, negestionându-ți emoția de moment într-un mod sănătos, sunt șanse să devii defensiv(ă), să contraargumentezi sau să părăsești conversația (pe care o simți inconfortabilă), în loc să rămâi prezent(ă) și să analizezi obiectiv mesajul celuilalt.
Emoțiile sunt absolut firești, inclusiv cele care, în general, produc disconfort: precum furia sau teama. Contează, însă, să înveți să le gestionezi sănătos.
În acest sens, îți recomandăm câteva articole care s-ar putea să te ajute:
Nu în ultimul rând, pentru a-ți îmbunătăți aptitudinile de ascultător activ, este important și să menții subiectul conversației, până ce cazi de comun cu celălalt că ați atins toate punctele esențiale și, eventual, puteți trece la următorul.
Gând de final
Așadar, pentru a fi un ascultător activ, exersează-ți empatia, menține contactul vizual cu celălalt, ascultă-l până la capăt, acordă atenție inclusiv limbajului trupului acestuia, rămâi prezent(ă) în conversație și, esențial, învață să-ți gestionezi emoțiile, în așa fel încât să poți răspunde într-un mod echilibrat la lucrurile auzite.
Vezi si :
